Umor #deRomânia – tradiții și credințe populare

Autor: Raluca Mureșan

Superstițiile #deRomânia sunt multe, diverse, vechi și pline de umor, de cele mai multe ori. Fiecare aspect al vieții de zi cu zi a fost alăturat, de-a lungul timpului, unei superstiții și i s-a dat o însemnătate mult mai adâncă, fiecare anotimp primea, și el, previziuni din anul anterior, în funcție de diferite întâmplări sau teste la care femeile și barbații se supuneau. A parcurge o culegere de credințe și superstiții românești este precum a aprofunda o lume tradițională, pe la alocuri amuzantă, naivă și inedită.

De la obiecte de uz casnic, la animale, fenomene natural, sentimente, evenimente, sărbători și până la recolte, călătorii sau obiceiuri, toate au fost trecute, din vremuri îndepărtate și până în prezent, prin filtrul superstițiilor și li s-a acordat atenție și însemnătate, creându-se o întreagă colecție de amintiri. O masă de România, alături de familie, poate fi o ocazie excelentă pentru a depăna amintiri despre tradiții și superstiții auzite de la bunici sau de la rude din alte zone. Ba chiar, o vacanță #deRomânia poate fi un prilej bun pentru a afla chiar mai multe.

Am adunat câteva dintre cele mai inedite superstiții românești, din diferite părți ale țării și care se referă la mai multe domenii ale vieții de zi cu zi. Cele mai răspândite au legătură cu banii, belșugul, animalele de pe lângă casă sau plecarea la drum lung. Dar nici obiectele de uz cotidian nu scapă; de exemplu, se crede că nu e bine a da cuiva un ac sau un bold, căci prin aceasta i s-ar da și o antipatie; însă, de necesitate mare și pentru a paraliza antipatia, “trebuie a se împunge cu acul sau cu boldul acea persoana căreia are sa i se deie instrumentul”; de asemenea, “să nu te scobesti cu acul printre dinti, căci ți se strică”. “Femeia să nu puie acul în cap, pe perini sau prin alte părți, căci e semn de prosteală, și cu timpul își va pierde mintea.”

Nu e permis a fluiera în casă, căci se atrage pagubă. Tot rost de pagubă este dacă “ți se scutură câinele sau mâța lângă tine”, și pe lângă asta, “ai să ai amaraciune, supărare”. Pe de alta parte, dacă verși cafeaua, e semn bun, vei primi bani.

Unul dintre principalele motive de superstiții sunt banii, strâns legat de zilele săptămânii și de momente ale anului. Astfel că atunci când te mănâncă palma stângă, ai să iei bani; iar când te mănâncă cea dreaptă, ai sa dai. De primești bani lunea, e semn bun., dar să nu dai bani lunea, căci toata săptamâna vei da. Se crede, spre a avea totdeauna bani în casă, este bine a bate cu un cui un ban în prag. “Când vezi lună nouă, să-i arăți bani și vei avea bani peste toată luna.” Banii strânși la nuntă se dau la mireasă, după ce nașul a pus în legătură puțină sare și nițel vin peste ei, ca să aibă tinerii noroc în toată viața. Când îți arde țigara într-o parte, vei primi bani. Când îți aprinzi țigara și pârâie chibritul, vei lua bani. “Dacă vinzi ceva pe bani, să iei bunul acela, să-l freci de pământ și să îți face cruce cu el, ca să îți meargă bine vânzarea.” Însă, “pe cine-l apucă soarele în zi întâi în pat nu va mai face avere.”

Tot în legătură cu banii și cu avuția, Anul Nou e moment crucial: în ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros, nu se dau bani împrumut, iar cine nu are va fi lipsit tot anul. La Anul Nou, pe nemâncate, fiecare trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în cursul anului și s-o mânuiască de trei ori. Așa plugarul ia sapa, cu care dă de trei ori în pământ, și furca, cu care ridică de trei ori, ca semn de bărbăție și spor la lucru.

Și tot din același registru, pentru a obține belșug, sunt câteva lucruri de care trebui a se ține cont: “Dacă ninge ori e molașniță în ziua de Sf. Vasile, va fi îmbelșugat tot anul.”, dacă în ziua de Bobotează va fi vreme frumoasă, va fi un an îmbelșugat în pâine și pește, dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă, e semn de an bogat. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie an îmbelșugat, de se trag clopotele în ziua de Paști toata ziuă, roadele pământului se vor face bine.

Se zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara viitoare grâul nu va rodi mult. Se crede că este bine a pune primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă, pâine și sare, astfel câmpul să aducă mult rod. Când se ivesc furnici, prin casă, e semn de belșug. Când sunt mulți șoareci, are să fie belșug tot anul. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală târziu, e semn că va fi belșug. Când acestea fac ouă cu două gălbenușuri, e semn și acesta de belșug. Când mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Când uiți mămăliga nesărată, e semn de belșug., iar dacă ți se lipește aceasta pe mână, e semn tot de belșug. Când în ajunul unei logodne plouă, e semn că a lor casă va fi îmbelșugată.

Albinele sunt personaj important pe timpul zilei, dar și noaptea, căci se crede că dacă visează un om tânăr albine îi va merge foarte bine, dar dacă visează un om bătrân albine zburând îi va arde gospodăria. Din rândul animalelor mai “speciale”, broaștelor li se acordă o deosebită atenție: când intră broaștele în casă e semn rău, va muri un membru al familiei. “De-ți intră broasca în casă e semn că cineva ți-a trimis-o ca vrajă, farmece. Atunci trebuie cu un băț să o dai afară și să zici “ Du-te la cine te-a trimis, că la noi nu ești primită. Cu ce te-a trimis dă lui – și de capul lui să fie.” Când auzi broasca orăcăind prima oară primăvara, să te dai de trei ori peste cap, să fie an îmbelșugat, iar când omori broaște, să știi că începe ploaia.

Voi ce superstiții cunoașteți și pe care le respectați?

Tradiții si credințe populare culese și alese pentru voi din volumul “Credințe si superstiții romanesti” – Ediție de Irina Nicolau si Carmen Mihalache